Stii care e problema belgienilor? Stratul asta gros, 'baligaros' de nori. Poate tu crezi ca glumesc, dar pentru cei care isi duc existenta convietuind cu soarele, e simplu de inteles.
Ii vezi zambind peste tot, la cumparaturi, cand ii saluti, mai rar in trafic, ii vezi extrem de 'gentils', ti se pare minunat. Dar asteapta sa mai treaca putin timp, sa dezgropi uraciunea si mucegaiul din adancuri, frustrarea, egoismul si nefericirea. Adolescentii o acopera cu cantitati industriale de alcool, tutun, violenta, agresivitate si sigur multe altele.
Omenia, discretia si bunul simt nu-i bucura atat de mult ca o raza de soare in pauza de masa. Stitai ca nefericitii abia asteapta sa se sparga putin stratul si sa se lase atinsi de caldura? La cinci luni de experianta belgiana ii inteleg de ce se acopera cu junk food, ciocolata si bere; poate ca e cea mai simpla cale de a se eschiva. Partea buna e ca dupa o perioada atat de scurta redescoperi lucrurile marunte pe care le-ai mazgalit cu pulberea timpului si a grijilor cotidiene.
Nu pot sa le urez belgienilor decat un soare mai stralucitor si, ca atare, mai putini nori.
P.S. desi stiu ca asta s-ar putea sa-i retina de la a crea ciocolata minunata pe care nu ma pot abtine s-o devorez de cate ori o cumpar.
