vineri, 6 ianuarie 2012

Uite ca in ajun de Craciun sarbesc/rusesc incerc sa regasesc gandurile de acum sase zile. In prag de 2012 ma aflam in masina, in micuta si instabila Ka...prea marunta pentru gandurile marete care se cultiva cu entuziasmul oricarui inceput si cu...putina sampanie, ca sa fiu mai exacta.
23:55, viraj la dreapta pe bulevardul Bursei din Bruxelles, jocuri luminoase, artificii...acolo trebuie sa ajungem degraba. Mai departe, visul spulberat de ambuteiaj, realitate crunta cotidiana. Oare de ce sa calatoresti cu masina de Noul An? In fine, realizez repede ca nu pot sa incep anul trista, cu atat mai mult cu cat am mai precizat de nenumarate ori ca nu inteleg supraestimarea acestui moment. Desfacem sticla de sampanie, telefonul suna necontenit,, dar cine il aude in vuietul sutelor de claxoane care ne inconjoara si in bubuiturile petardelor care explodeaza in jurul masinilor; oameni care alearga, nu inteleg unde se grabesc. Urmeaza un moment scurt de ras haotic, nu stiu daca isteric pe care il sting usor pe masura ce observ realitatea care ne inconjoara: masini dubioase, geamuri fumurii care acopera pasagerii misteriosi, haos si aglomeratie mai ceva ca la Istanbul, urlete animalice, priviri nebune, scapate de sub control, niciun pieton/sofer care sa semene macar putin cu un belgian...jungla urbana dezlantuita.
Ajunse la destinatie, intr-o parcare aproape de Grand Place, singurul gand care ne incearca e sa marcam momentul, sa bifam casuta care precizeaza ca am fost aici de Revelion; nimic placut, numai un sentiment de teama, de teroare, dam piept cu Uraganul. Ne inarmam cu putina cutezanta, cate un pahar solid din care am sorbit cateva guri de sampanie si sticla, evident. E imposibil sa inaintezi rapid, mai mult, totul se transforma intr-o vanatoare de idioti care imprastie 'bombe' in stanga si in dreapta iresponsabil, printre copii si parinti; sticle sparte, abandonate, cu-i ii mai pasa de civilizatie si de bun simt. Strazi impaienjenite de politisti 'chasing cars', se fugaresc gainarii care distrug placerea unei zile care odata era minunata.
Mi-e greu sa realizez ca au disparut galanteria, simtul civic si responsabilitatea, ca sa nu mai spun ca imi e imposibil sa inteleg cum toate acestea au fost usor inlocuite cu prostie, ignoranta si violenta.
Sau poate ca au existat dintotdeauna aceste nonvalori pe care libertatea cea lipsita in ultimul deceniu de responsabilitate le-a descoperit si propulsat?
Nu vreau sa cred sau sa constat ca am crescut toti si ne-am facut rai si ignoranti, vreau sa stiu ca eu am sa traiesc intr-un mediu mai bun si vreau sa continuu sa cred ca viitorul nu este cel pe care mi l-a prezentat inceputul lui 2012.
Un tarziu La Multi Ani!