Nu-mi vine a scrie decat sub impactul emotiilor puternice; altfel de ce as face-o, daca nu am ce spune...cred ca am gasit aici un mod de a ma descarca...de a refula ceea ce culeg de peste tot, bune, rele, flori, bube, mucegaiuri...
sâmbătă, 18 decembrie 2010
Urmeaza ore de chin...ore de stat in dos...in dosul masinii...ce credeai: ca vorbesc prostii? Da, cateodata, dar am dreptate: peste 4 ore jumatate ma urc in dosul masinii si-mi turtesc dosul de bancheta: cand pe stanga, cand pe dreapta :)). Sunt 14 ore, urmate de un dus, si apoi inca aproximativ o zi si jumatate de turtit alte scaune si banchete pana in Romania. Si cand ajung acasa, voi sterge cu dosu-mi alte scaune...de la mese, festinuri, masini, iesiri nocturne. De multe ori imi spun ca daca viata asta s-ar masura in kilometri parcursi cu masina...as fi fost demult nemuritoare...Ce viata de dos turtit :))
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu