A. sustine ca nu l-am ratat. Eu zic ca nu-i asa. Ea e
euforica, are si motive. Mie-mi fuge gandul la ziua de 31. Puteam sa fiu
acollo, si daca ajungeam, ma strecuram pana in plutonul fruntas, dadeam din
coate, si apoi ii admiram si ii sorbeam prin obiectivul aparatului.
Am fugit, nici macar in tara nu am fost, macar sa aud
rumoarea post concert. De la Aerosmith si Cranberries nu am mai fost la un
concert si ma roade calcaiul sa-i daub ice spre urmatorul. Am vrut sa-mi cumpar
bilet, asa nu gaseam pretexte sa absentez, dar nu stiu de ce nu am facut-o.
Poate ca undeva am gresit ca nu am miscat fortele Universului.
Astazi e zi de intoarcere acasa si de RHCP rasunand puternic
in casti.’ Daca voi nu ma vreti, eu va vreu’. Si suna tare ‘California’, iar eu
inchid ochii plutind intr-un soare plapand cu tente tomnatice si ma transport
in timp, la concert – nu stiu daca in trecut sau in viitor, idea e ca vreau sa
fiu cu ‘oamenii mei’.
Mi-e dor de voi si de noi la concerte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu