E fericita. Se hraneste cu fericire, cu implinire. A uitat si cat de trista era mai devreme, cat de mult ii displac despartirile. A uitat ca e un om in plus intr-un alt univers, dar stie ca are sansa sa devina unul potrivit intr-un alt loc si spatiu. Timpul e diferit si tot acelasi. Dar ti se pare ca-l traiesti in de doua ori, iar persoanei pare sa-i placa statutul asta de duplicat.
Dar de cand a ajuns sa-l fericeasca pe om exploatarea asta prin munca? De cand o singura sarcina nu-i mai ajunge? De cand ii place sa se lege la cap...il doare si asa ii trece. Si exagereaza, i s-a umplut pieptul de aer si insista sa-l retina inchis ca un nesatul. E multumit ca are o sansa, ca de data asta i s-a dat o sansa; ca momentele acelea cand parea ca-i frate cu necuratul, ca ar fi scos flacari pe nas si gura pe care le-a reprimat nu i-au fost in zadar. La un anumit nivel, totul este ciclic; o roata care iti permite sa experimentezi in situatii variate si infinite.
Eul s-a trezit astazi, eul a primit astazi o sansa la fericire si tine sa zambeasca.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu